Nota! Tot de stilul stiintific Tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat Practic), limbajul religiós (terminologie arhaica, solennna, conservatoare si cu incarcatura Emotiva), limbajul poétique (terminologie accesibila si cu tehnici persuasif). Nota! -Informatiile DIN stilul stiintific se transmettent prin diverse tipuri de texte (argumentativ, descriptiv, Informativ, explicativ, injoctiv). -Argumentarea este un Demers prin care se justifica o afirmatie. Textele argumentatif afirma sau Neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un texte stiintific argumentarea sont functie referentiala, Dar intr-un texte jurnaliste EA sont functie conativa. CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti, persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice, sa argumenteze cunostinte factuale. 2. tipul de Discurs discursul este nonficţional (poate fi identificati conforme prédominance anţei cuvintelor cu sens denotativ şi în conformitate cu Sfera de referinţă a cuvintelor).

Discursul sont funcţie referenţială. El transmite Informaţii ştiinţifice pe baza unui texte reflexiv. Textul este construit Într-o manieră argu-mentativă. Primul enunţ sont funcţie de ipoteză. Folosirea enumeraţiilor caracterizează Personajul Într-o manieră elogioasă: cu ion Minulescu a dispărut o figură foarte vie a mişcării noastre literare, un tempérament original, ^ amestec de boem şi Dandi, purtător de STEAG al tendinţelor de înnoire în Lirica Românească. Următorul enunţ este un argument. Construcția amplă a Frazier şi construcția cu Subiectul nimeni şi predicatul nu va putea UITA transformă argumentul Într-o teză; opinia autorului este approuvee acceptată: nimeni DIN câţi l-au cunoscut, l-au auzit citindu-şi lyrics PE scenele pe care apărea cu plăcere sau numai l-au văzut trecând înfăşurat în marile lui şaluri colorate, nu va putea UITA PE artistul indépendant în persoana căruia s-au concentrat timp de aproape Patru decenii lozincile modernismului literar. Enumeraţiile prin care sunt aduse exemplficările completează portretul elogios: monologul lui exploziv, Formula lui literară ş i umană. 3.

Sfera de utilizare textul este la graniţa dintre stilul ştiinţific şi stilul artistique. Ar putea aparţine stilului ştiinţific prin temă şi domeniul în Care are relevanţă, respectiv, domeniul critii literare. Ar putea aparţine stilului artistique prin modalitatea de tratare a temei 4. Elementele situaţiei de comunicare ERM • conformez relaţiei E-R (beneficiar) Emiţătorul este specializat, critique de l`ONU literar. Receptorul nu este numit Explicit, Dar se poate presupune că este şi El specializat-respectiv, critique literar, Dar şi nespecializat-elev sau Etudiant, care pot folosi textul in dimensiane lui informativă conforme efectului mesajului mesajul vizează ca efect acordul cu Informaţia, în măsura în care este recta ştiinţific şi în măsura în care sunt aduse exemple credibile, iar instanţa de discurseste credistabilă în domeniu (Autor specializat). Conforme funcţiei mesajului (SCOP) funcţia mesajului este de informare, concentrată PE un subiectprecis: imaginea în época şi imaginea pe care o sont posteritatea. În acest Context, întrebările esenţiale ALE mesajului éclairants actualizate aici sunt: Cine? (Ion Miculescu), ce? (imaginea publică, rolul poetului în dezvoltarea activement moderne), cum? (imaginea elogioasă pe care o propune autorul textului CITAT). Textul sont şi funcţie persuasivă. EA se concretizează în imaginea elogioasa sugerată chiar DIN titlu conforme încărcăturii emoţionale a mesajului mesajul este la graniţa dintre neutru şi Estetic. Mesajul este neutru v UI datele furnizate. Neutralitatea este specifică discursului ştiinţific şi se manifestă stilistic printr-o relativă absenţă a figurilor de STIL.